Cum se face vermicompostul: Ghid Complet ( 7 pași)

Vermicompostul este o soluție ecologică pentru fiecare grădinar pasionat. Compostarea cu râme (Vermicompostare) este o situație proverbială win-win (câștig-câștig). Oferă o modalitate convenabilă de a elimina deșeurile organice, cum ar fi cojile de legume.

Economisește spațiu în depozitul de deșeuri, ceea ce este benefic pentru mediu.

Oferă râmelor o casă fericită și toată lumea este fericită,

Pentru cei care au grădini sau chiar plante în ghivece, compostul făcut acasă este o modalitate excelentă de a hrăni și îngriji plantele.

Citiți acest ghid pentru a afla ce este compostarea cu râme și cei 7 pași pentru a începe astăzi!

Ce este compostarea cu râme?

Compostarea cu râme(sau vermicultură), uneori denumită “reciclarea gunoiului organic”, transformă deșeurile alimentare într-un compost bogat, de culoare închisă, ideal pentru grădină. Este o metodă simplă și naturală de a transforma resturile de fructe și legume în nutrienți valoroși pentru plantele tale.

În plus, nu aveți nevoie de mult pentru a începe! Un recipient, râme și resturi alimentare sunt tot ce îți trebuie. Acest proces începe atunci când râmele, ajutați de microorganisme, transformă resturile alimentare în compost în câteva săptămâni.

De asemenea, veți obține și ceai de râme, un lichid produs în timpul procesului de compostare.

Compostarea cu râme se poate face oriunde și este minunată pentru școli, birouri și, în special, pentru case și bucătării. Compostul finalizat este un amendament excelent al solului pe care îl poți adăuga în pământul de ghiveci sau ca îngrășământ pentru plantele de apartament.

Vermicompostarea este tot mai apreciată ca o metodă de a ajuta mediul și de a reduce deșeurile.

Și, în ciuda reputației sale, compostarea cu râmei nu presupune un miro urât. Dacă vă asigurați că totul este configurat corect, recipientul de compost nu ar trebui să emane mirosuri neplăcute.

Cum se face vermicompostul?

Pasul 1: Cumpărați râme pentru compostare

Pentru a începe compostarea cu râme, aveți nevoie, desigur, de… râme! Totuși, nu este recomandat să săpați în grădină. Aceste râme, care trăiesc în sol, nu sunt potrivite pentru compostare.

Aveți nevoie de râme roșii:

• Eisenia fetida (cunoscute ca râme roșii râme de gunoi de grajd)
• Lumbricus rubellus (râme de gunoi)

Pentru a facilita procesul, aceste râme pot fi achiziționați online, sau de la magazinele de pescuit sportiv.

Mary Appelhof, autoarea cărții “RâmeleMănâncă Gunoiul Meu”, recomandă aproximativ 2 kilograme de râme(circa 2.000 de exemplare) pentru fiecare kilogram de deșeuri alimentare produs zilnic. Pentru a calcula câte deșeuri alimentare generează gospodăria dvs., monitorizați-le timp de o săptămână și împărțiți cantitatea totală la șapte.

Populația de râme se va dubla aproximativ la fiecare 90 de zile, dacă primesc hrană adecvată și un mediu propice. Este indicat să începeți cu un număr mai mic de râme decât aveți nevoie inițial, iar populația lor va crește treptat pentru a face față cantității de deșeuri.

Pasul 2: Alegeți recipientul potrivit

Veți avea nevoie de un recipient special pentru compostarea cu râme. Există opțiuni comerciale, precum Ferma cu râmecu 4 Tăvi sau orice sistem similar, care oferă soluții eficiente.

Dacă preferați să vă construiți propriul recipient, iată câteva specificații:

• Adâncime: între 8 și 12 centimetri
• Volum: aproximativ 40 cm cubi pentru fiecare kilogram de deșeuri alimentare

Recipientul trebuie să fie dotat cu găuri pentru ventilație și eliminarea excesului de umiditate. De obicei, coșurile din plastic sunt ridicate de pe sol pentru a permite scurgerea lichidului în exces.

Material recomandat:

• Lemn (excelent pentru construcție, dar mai dificil de întreținut în interior)
• Plastic rezistent, cum ar fi o cadă adaptată prin perforarea găurilor în partea inferioară și laterală.

Pasul 3: Alegeți locația potrivită

Atunci când alegeți un loc pentru recipientul de compost, rețineți că râmele preferă un mediu întunecat, umed (dar nu excesiv de umed) și urăsc lumina. Așadar, asigurați-vă că recipientul utilizat este opac.

Recipientele pot fi amplasate sub chiuveta din bucătărie, în cămară, garaj sau chiar în subsol.

Temperatura este esențială. Ideal, aceasta trebuie să fie între 4-27˚C, cu o preferință pentru intervalul 13-25˚C. Dacă locuiți într-o zonă cu ierni aspre, va trebui să mutați coșul în interior sau să utilizați compostarea sezonieră.

Un alt aspect de luat în considerare este zgomotul și vibrațiile. Râmele nu tolerează bine zonele cu trafic intens, așa că amplasați recipientul într-un loc liniștit.

Pasul 4: Configurați-vă „Compost Shop”

Odată ce aveți râmele și recipientul, este timpul să le creați un habitat confortabil.

Pregătirea așternutului:

1. Tăiați sau mărunțiți ziare sau carton.
2. Înmuiați materialele în apă până devin umede, dar nu picură. Cartonul (de exemplu, rulouri de hârtie igienică sau cutii de țesut) poate necesita o noapte întreagă pentru a absorbi apa.
3. Așezați materialul umed în recipient, ocupând între o treime și jumătate din volumul acestuia.

Adăugarea materialelor solide:

Includeți puțin sol de grădină, nisip fin, frunze mărunțite, rumeguș sau coji de ouă măcinate. Râmele nu au dinți, așa că aceste materiale dure le ajută să proceseze hrana.

Evitați adăugarea de gunoi de grajd proaspăt (de vacă, cal sau pui), deoarece poate crește temperatura în recipient și „găti” râmele.

Introducerea râmelor:

Faceți un loc în mijlocul așternutului și așezați râmele acolo. Acoperiți ușor cu materialul de așternut și puneți capacul recipientului. Lăsați râmele în pace aproximativ o săptămână pentru a se adapta. În această perioadă, se vor hrăni cu materialul de așternut.

Pasul 5: Hrănirea râmelor

După o săptămână, începeți să le oferiți resturi alimentare precum:

• Coji de fructe și legume
• Coji de ouă măcinate
• Zaț de cafea și pungi de ceai

Ce să evitați:

• Resturi de carne, pește, produse lactate și alimente uleioase (care pot cauza mirosuri neplăcute și atrage dăunători).
• Coji de citrice în exces (nu mai mult de 20% din totalul resturilor).
• Straturi exterioare de ceapă sau tulpini dure, deoarece sunt mai greu de procesat de către râme.

Cantitate optimă:

Hrăniți râmele o dată pe săptămână cu cantități mici. Prea multă mâncare poate duce la acumularea de resturi neprocesate, care pot începe să putrezească și să miroasă.

Dacă recipientul este configurat corect, compostul nu va mirosi urât. Mirosurile apar doar atunci când resturile de mâncare se descompun înainte ca râmele să le poată consuma.

Pasul 6: Depanarea problemelor minore

Când hrăniți râmele, verificați periodic starea recipientului pentru a depista eventuale probleme:

• Așternut prea umed: Adăugați hârtie mărunțită suplimentar pentru a absorbi excesul de umiditate. Amintiți-vă că așternutul trebuie să fie umed, dar nu să picure.
• Așternut prea uscat: Pulverizați apă pentru a umezi materialul, dar fără a-l face prea ud.
• Râmele care mănâncă încet: Mărunțiți resturile vegetale, ceea ce le va ușura procesul de hrănire. Dacă problema persistă, reduceți cantitatea de resturi alimentare oferite.

Dacă întâmpinați alte probleme, consultați secțiunea de la finalul ghidului pentru soluții specifice.

Pasul 7: Recoltarea compostului finisat

Pe măsură ce recipientul de compost se maturizează, așternutul inițial devine din ce în ce mai greu de observat, iar conținutul se reduce ca volum, constând în principal din compost de culoare maro, fin și bogat.

Când recipientul ajunge în acest stadiu, este timpul să recoltați compostul și să pregătiți un nou așternut pentru râme. Compostul poate fi recoltat la intervale de 2,5 până la 6 luni, în funcție de numărul de râme și cantitatea de hrană oferită.

Metode de recoltare recomandate:

1. Metoda separării prin lumină: Expuneți compostul la lumină, iar râmele se vor retrage spre fund. Colectați compostul de deasupra și lăsați râmele în recipient.
2. Metoda secționării: Mutați compostul matur într-o parte a recipientului și adăugați așternut proaspăt și hrană în cealaltă parte. Râmele vor migra către zona proaspătă, lăsând compostul matur ușor de recoltat.

Aceste metode sunt simple și eficiente, ajutându-vă să recoltați compostul fără a deranja râmele.

Probleme și soluții

Problemă: Muște de fructe.

Soluție:

1. Preveniți apariția lor prin îngroparea resturilor de bucătărie sub stratul de așternut și evitați să suprasaturați coșul cu hrană.
2. Așezați o foaie de plastic, o bucată de covor vechi sau un strat similar pe suprafața compostului pentru a împiedica accesul muștelor.
3. Dacă problema persistă, mutați recipientul într-o zonă unde muștele să fie mai puțin deranjante.
4. Puteți chiar să încurajați prezența unor păianjeni prietenoși în apropierea coșului, deoarece aceștia vor ajuta la controlul muștelor.

Problemă: Mirosuri puternice, neplăcute din coșul de compost.

Soluții:

1. Mirosul provine cel mai probabil de la alimente care putrezesc, cauzat de hrănirea excesivă a râmelor. Opriți adăugarea de deșeuri alimentare până când râmele au procesat ce există deja.
2. Evitați carnea și alimentele grase, care pot cauza mirosuri.
3. Amestecați conținutul compostului pentru a permite mai mult aer, reducând astfel mirosurile.
4. Verificați găurile de drenaj pentru a vă asigura că nu sunt blocate și adăugați mai multe, dacă este necesar. Excesul de umiditate poate sufoca râmele.

Problemă: Râmele se târăsc din așternut și pe părțile laterale sau pe capacul coșului.

Soluție:

1. Așternutul poate fi prea acid, forțând râmele să migreze. Reduceți cantitatea de resturi alimentare acide, cum ar fi cojile de portocale, pe care o adăugați.
2. Monitorizați pH-ul așternutului și, dacă este necesar, echilibrați-l adăugând materiale neutre, cum ar fi coji de ouă măcinate.

Referințe

Compostarea cu râme