Pe măsură ce curțile prind viață în vremea mai caldă, semne de activitate animală, precum găuri mici în pământ, încep să apară. În timp ce unele găuri adăpostesc rozătoare, broaște țestoase sau insecte, altele sunt, de fapt, găuri de șarpe.
Șerpii pot ocupa găuri abandonate de rozătoare pentru a se adăposti de condițiile dificile. Totuși, a distinge o gaură de șarpe de alte tipuri de găuri poate fi complicat. Iată ce trebuie să știi despre găurile de șarpe din curtea ta (și de ce nu ar trebui să te sperii prea tare dacă găsești una sau două!).
Cum arată o gaură de șarpe?
Nu toate găurile de șarpe arată la fel, deoarece șerpii nu sapă găuri proprii. În schimb, aceștia folosesc găuri săpate și apoi abandonate de rozătoare, insecte sau țestoase.
Astfel, forma și mărimea găurilor variază în funcție de animalul care le-a săpat inițial. Unele sunt perfect rotunde și mici, de doar un centimetru, în timp ce altele sunt mai mari și neregulate.
Dacă vrei să verifici dacă o gaură adăpostește un șarpe, caută piei căzute sau fecale de șarpe, care de obicei arată ca un lichid gros, maro, cu un capăt alb cretos.
Gaură de șarpe sau nu?
În timp ce este posibil ca o gaură de șarpe să fi fost inițial o gaură de rozătoare, există câteva indicii care te pot ajuta să identifici ce creatură trăiește în prezent acolo.
- Piele de șarpe: Dacă găsești piele de șarpe aruncată lângă o gaură, este probabil o gaură de șarpe, nu una de rozătoare.
- Fecale de șarpe: Fecalele de șarpe arată ca o pastă maro cu capete albe, cretoase. Dacă observi acest lucru în apropierea sau în interiorul unei găuri, este probabil locuită de un șarpe.
- Semne de săpare: Urmele de gheare și grămezile mici de pământ proaspăt indică o gaură folosită de rozătoare, nu de șerpi. Șerpii nu pot săpa găuri, ci doar se mută în cele abandonate.
Tipuri de șerpi care ar putea fi în grădina ta
Există o varietate de șerpi care pot trăi în curtea ta, majoritatea fiind inofensivi. Iată câțiva dintre cei mai comuni șerpi din România:
În România, trăiesc mai multe specii de șerpi, majoritatea fiind inofensive pentru oameni. Șerpii din țara noastră pot fi împărțiți în două categorii principale: neveninoși și veninoși.
Șerpi neveninoși
Aceștia sunt inofensivi și reprezintă majoritatea speciilor din România.
- Șarpele de casă (Natrix natrix)
- Lungime: până la 1,5 m.
- Caracteristici: Corp verde-măsliniu, cu pete negre și semne galbene în spatele capului.
- Habitat: Zone umede, lângă râuri, lacuri sau mlaștini.
- Dietă: Amfibieni (broaște), pești mici.
- Șarpele de apă (Natrix tessellata)
- Lungime: până la 1 m.
- Caracteristici: Culoare maronie sau verde-oliv, cu pete negre în formă de carouri.
- Habitat: Aproape exclusiv acvatic, lângă râuri și lacuri.
- Dietă: Pești și amfibieni.
- Șarpele lui Esculap (Zamenis longissimus)
- Lungime: până la 2 m.
- Caracteristici: Culoare uniformă, maro-deschis sau oliv; unul dintre cei mai mari șerpi din România.
- Habitat: Păduri, margini de drumuri și livezi.
- Dietă: Rozătoare, păsări mici.
- Șarpele de alun (Coronella austriaca)
- Lungime: până la 80 cm.
- Caracteristici: Corp gri-maro, cu dungi longitudinale.
- Habitat: Pajiști, păduri și stânci.
- Dietă: Șopârle și insecte.
- Balaurul dobrogean (Elaphe sauromates)
- Lungime: până la 2,5 m (cea mai mare specie din România).
- Caracteristici: Corp galben-maro, cu pete negre; extrem de agil.
- Habitat: Dobrogea, zone stâncoase și păduri deschise.
- Dietă: Rozătoare, păsări.
Șerpi veninoși
România are doar o specie de șarpe veninos: vipera.
- Vipera comună (Vipera berus)
- Lungime: până la 80 cm.
- Caracteristici: Culoare variabilă (gri, maro, negru), cu un zig-zag negru pe spate.
- Habitat: Zone montane, păduri și pajiști.
- Venin: Moderat, rareori fatal pentru oameni; simptomele includ umflături, durere locală și, uneori, reacții alergice.
- Vipera cu corn (Vipera ammodytes)
- Lungime: până la 1 m.
- Caracteristici: Corp gri sau maro, cu un zig-zag distinct pe spate și un „corn” mic pe bot.
- Habitat: Dobrogea și zonele stâncoase.
- Venin: Mai puternic decât cel al viperei comune; necesită intervenție medicală.
Cum să recunoști viperele
- Pupila: Viperele au pupile verticale, asemănătoare cu ale pisicilor, pe când șerpii neveninoși au pupile rotunde.
- Formă: Viperele au un corp mai scurt și mai gros, iar capul este triunghiular.
Deși majoritatea șerpilor din România sunt inofensivi, este recomandat să fii precaut în preajma lor și să nu-i deranjezi.
Ce să faci când găsești o gaură de șarpe?
Odată ce ai stabilit că gaura din curte este, de fapt, o gaură de șarpe, iată ce poți face:
- Las-o așa cum e: Aceasta este cea mai bună opțiune pentru majoritatea șerpilor și găurilor de șarpe. Șerpii atacă rar dacă nu sunt provocați și sunt excelenți pentru controlul dăunătorilor, ținând rozătoarele la distanță. Dacă este posibil, lăsă găurile de șarpe neatinse.
- Umple gaura: Dacă ai de-a face cu șerpi veninoși sau pur și simplu preferi să-i ții departe, poți umple găurile cu pământ. Totuși, reține că animalele care le-au săpat inițial ar putea să le refacă.
- Acoperă gaura: Pentru a preveni reapariția găurilor, le poți acoperi cu o plasă de sârmă sau o bucată de pânză.
- Apelează un profesionist: Dacă ai probleme repetate cu șerpi veninoși, solicită ajutorul unui specialist în combaterea dăunătorilor sau a faunei sălbatice.
Cum se previne prezența șerpilor
Mulți șerpi obișnuiți s-au adaptat pentru a trăi aproape oriunde, așa că este dificil să-i împiedici complet să apară. Totuși, poți face curtea mai puțin atractivă pentru șerpi astfel:
- Tunde regulat iarba.
- Îndepărtează vegetația deasă, grămezile de frunze și alte locuri unde se pot ascunde.
- Evită să lași resturi de mâncare sau gunoi care ar putea atrage rozătoare.
De ce să protejăm șerpii?
Majoritatea șerpilor (aproximativ 90%) sunt neveninoși și aduc beneficii ecosistemului. Ei controlează populațiile de rozătoare și insecte, contribuie la biodiversitate și mențin echilibrul lanțului trofic. Așadar, prezența lor poate fi un semn al unui mediu sănătos.
Lasă un răspuns